ARHI

M-am trezit de la ora 5 dimineaţa să le văd. Gimnastica e sportul meu preferat, încă de când Kati Szabo sau Daniela Silivaş ridicau în picioare milioanele de oameni care le urmăreau cu sufletul la gură de acasă.

Ce să zic, o competiţie bunicică. Fetele şi-au făcut treaba şi au intrat în ultimele 8. Acolo se va da, probabi, totul. Ce ne-a frapat şi pe mine şi pe nevastă. Exerciţiile la sol nu mai sunt atât de spectaculoase cum erau. Lumea nu mai este vrăjită d eprestaţia fetelor. E doar un exerciţiu de rutină.

Plus de asta, tâmpitul ăla de comentator nu a putut să se dezică de rromânismul caracteristic. Omul, la fiecare exerciţiu, era de părere că ne fură arbitrii. Nu numai la prestaţia fetelor noastre. Nu. Cum concura o americancă, cum clar, aia avea notă mult prea mare. Nu conta valoarea exerciţiului, nota de plecare, stilul sau orice altceva. NU. Pe noi ne fură arbitrii. Clar.

Mentalitate de loseri. Rromânisme.

PS: Ştiu că le scriu la foc automat, dar cine ştie când dracu mai dau de net şi am o grămadă pe suflet:))

Alina Dumitru a câştigat medalia de aur la Judo. Fetele de la canotaj s-au calificat direct în finală. Echipa de handbal a bătut la scor în primul meci de la olimpiadă. Fetele de la gimnastică sunt în finală. Avem băieţi de la gimnastică în finala pe aparate.

Ce dau gesepe şi prosport pe prima pagină?
Păi zice Stăncioiu că nu e normal să joci cu mingi diferite. Şi copos face o mare dezvăluire. De ce e supărat peşeiru.
Restul? Păi nu astea aduce banu, coaie. Ăia e nişte fraieri la olimpiadă. Pe când la fotbal e caşcavalul gros.
Şi după aia, anumiţi blogări de la amintitele publicaţii, se dau virgini în urechi şi iubitori de sport românesc.
Hai siktir!

Un alt punct de vedere despre inundaţii, unul cu adevărat înfiorător. Te face să te întrebi multe, inclusiv dacă nu ar fi mai bine să îţi ţii părerile preconcepute acasă.

Dar nu asta e problema. Problema e că redactorii din ziare au pregătire şcolară la nivelul clasei 1. Nu se poate să ai o eroare de asemenea dimensiune.
Dragi ziarişti sportivi analfabeţi, pluralul de la MINGE ESTE MINGI. “Mingii” îl poţi folosi eventual în formularea “dungile mingii”, ale cui dungi, ale mingii.

În rest, puteam să-i batem pe francezi. Au jucat chiar slab. Nu că ai noştri ar fi fost cine ştie ce vedete.
Tot Banel…

Toţi se frichinesc cu alegerile. Sinteşti, Stefăneşti, toate satele de ciori din Ilfov au monopolizat discuţiile. Uită un lucru important, poate cel mai important !

VINE EURO!! Mai sunt 2 zile!

Pe cretinii aştia care ne fură viaţa zilnic îi vedem non stop, dar la un turneu final nu am mai fost de 8 ani. Deci clar e mai important.
Eu zic că batem pe Franţa şi ma duc să îmi iau nişte beri, să mă antrenez pentru spectacol.

Aş vrea să pot da timpul înapoi, la postul în care scriam că nu trebuie să mă duc la vot. Şi ajungând în acel moment, să îmi dau una după ceafă şi un şut în fund şi să ma trimit la votare.

De ce?

Pentru că l-am văzut pe nesimţitul ăla de Citroeniceanu declarând că e cel mai bun scor electoral al PNL-ului din toate timpurile, ceea ce demonstrează că politica dusă de ei este bună şi îi motivează să continue.

Promotoarea absolventelor de arhitectură, secţia trotuare, Elena Udrea - Băsescu slăvea victoria masiva a PDL-ului, la fel si Prostănacul, iar Bogdan Olteanu mai avea puţin şi ejacula de plăcere, pentru că PNL-ul a câştigat în alegeri.

ABSOLUT NIMENI nu a luat în discuţie absenteismul masiv, nimeni nu a comentat scârba oamenilor faţă de nesimţirea politicianistă. Pentru toţi a fost o victorie pe linie. Toate televiziunile discută cazul Ştefăneşti, unde se înfruntă milioanele de euro. Toată presa e ocupată să lingă între bucile partidului care a cumpărat-o. Talk-showurile gem de specialişti care discută alianţe electorale, viitoare proiecte şi câştiguri viitoare.

Iar cei care nu au votat au rămas cu protestul mut.

Le-am arătat noi!

De când a început campania asta electorală îmi pun numai întrebarea asta. De ce unii oameni, altfel absolut normali, când e vorba de campanie electorală, o iau razna la modul total.

Adică, pur şi simplu nu ai voie, nu ţi se permite să ai o altă opinie politică. Şi nu, nu se încearcă să ţi se interzică prin argumente, doamne fereşte. Ci din start eşti înjurat.

În mod normal, o discuţie în contradictoriu la români începe aşa:

Părerea mea este următoarea:…

Răspunsul:

Nu este adevărat!

Şi de aici discuţia se rupe şi începe partea cu

Ba pe-a mătii!

Am ajuns să mă familiarizez cu acest gen de discuţii şi nu mă mai formalizez.
În schimb, când e vorba de politică, nu există nici măcar acel stadiu incipient al schimbului de idei. Dacă un posesor de blog, ziar, revistă, sau de ce nu, un comentator de pe un blog, ziar, revistă, îndrăzneşte să spună cu glas tare ce părere are despre cutare candidat sau formaţiune politică, mişcarea imediat următoare este

Slugă, trădătorule, lingăule, ne faci de râs, (gama întreagă de înurături terminate în mă-ta sau mă-tii), ameninţări cu moartea, religie, dumnezeu care a pogorâ şi o să aibă rijă de tine şi familia ta de nenorociţi

De ce domnule, încrâncenarea asta? De ce nu poţi avea, politic, o altă părere, fără să ţi-o iei, fizic sau moral, în mufă?
Eu cel puţin, am noroc. În afară de doi cretini care au ca scop zilnic înjurarea mea, nu prea am avut norocul de a vede specimene de genul.
Dar mă uit la ciutacu sau la alţi jurnalişti cu blog. Dumnezeule, ce se revarsă la gura tembelilor comentatori. Sau pe site-urile ziarelor. Indiferent de culoarea politică, automat are comentatori care nu trăiesc decât pentru injurii.

Să fie politica motorul dejecţiilor minţii umane?
Mă depăşeşte…

Aşa mă simt eu când sunt înjurat de tonomatele de euro. Dar şi când îmi va trece plictiseala…

Poza de la DeadDog

Articol scris de Marius Tudor

Inca de mic mi-a placut foarte mult. La 6 ani, deja intelegeam fenomenul fotbal. Stiam ce inseamna o Cupa Mondiala. Asa ca in 90, n-am pierdut nici un meci. Tine minte si acum cele doua goluri ale lui Lacatus in poarta lui Dassaev, tin minte si golul lui Balint impotriva Camerunului, tin minte si egalul contra Argentinei lui Maradona. Si mai tin minte cum Timofte netezea drumul Irlandei spre sferturi, ratand un penalty decisiv! De atunci am caiete si agende intregi cu statistici, articole scrise in fiecare perioada a copilariei, pe care mi-am petrecut-o in fata televizorului! De la Paul Karya, vedeta echipei de hockey pe gheata a Canadei la Lillehammer, pana la Cristiano Ronaldo, magicianul lui United de miercuri seara!

La 14 ani scriam deja pentru un ziar local, la rubrica sport. La 16 ani aveam emisiune la un post de radio, evident tot despre sport. A urmat apoi o colaborare cu Gsp, si tin minte si acum primul telefon primit. Cei de acolo au crezut ca discuta cu o fata, vocea imi tremura … si-o emotie imensa ma cuprinsese! Am reusit totusi sa-mi trimit articolul. Despre baschet. Targovistea primea pentru prima data titlul la fete. Articol scris de Marius Tudor, un pusti de liceu!

Pasiunea mea, sportul! Desi nu mai am timpul necesar sa fac miscare! Vlad Balan remarca la ultima intrevedere ca nu prea mai am oxigen! Mi-as fi dorit sa fac cariera in jurnalismul sportiv, dar altele mi-au fost drumurile! Am scris despre meciuri de fotbal de la Divizia D pana la Divizia A, pe vremea cand Targovistea defila intre C si A in doar trei ani! Doar soarta tragica a doi copii si interesele prea mari din preajma echipei … au trimis-o in anonimat, la fel de repede precum cucerise stima multor suporteri!

Si iata ca am ajuns sa am un guestpost la Arhi, sa scriu despre ceea ce imi place … departe de jigodismele din presa traditionala! Aceste randuri vin pentru cei care s-au intrebat de ce despre sport si de ce un necunoscut! Aici, ma pot exprima liber! Daca voi, cei care ma cititi, doriti sa scriu “file de poveste”, ma gandesc pe viitor la niste review-uri ale Olimpiadelor traite si cunoscute de mine!

Mi-a ajuns. Asta a cam fost ultima picătură.
Dragoş Mănac a primit somaţie de la Urban şi Asociaţii pentru scoaterea unui aşa zis articol incriminator de pe site-ul său. Din păcate, Mănac chiar l-a scos. De unde rezultă că ameninţările aşa zis legale chiar îşi fac efectul.

Totul este urmarea acelei amenzi pentru spam, primită de firma mai sus menţionată. La vremea respectivă, au mai fost ameninţaţi şi alţi bloggeri. Nu ştiu sigur, dar am impresia că toţi au cedat şi au scos articolele de pe site. Politica pumnului în gură funcţionează.

Cine face asta? Un avocat care deţine un sitecu conţinut în marea majoritate copiat din ziarele rromâneşti. Iar prin copiat înţeleg exact asta, copiat literă cu literă. Acelaşi avocat, prin angajaţii săi, umple căsuţele de email cu newsletterul nesolicitat al firmei sale. Dacă te plângi de asta, eşti ameninţat cu procese şi plângeri penale.

Oare nu există o firmă de avocatură dispusă să se ocupe de acest tip de procese intentate bloggerilor?