Cei mai buni jucători de la Campionatul european sunt GERMANUL PabloMario Garcia Gomez şi SUEDEZUL Zlatan Ibrahimovici.

Ficțiune.

Realitate
Citeşte mai departe »

După Carmen, cea care dansa la bară plină de dezinhibiții, încă o concurentă de la Noră pentru mama își dezvăluie trecutul tenebros. De această dată, Monica Toader.
Se pare că distinsa păsărică a prestat în trecutul mai mult sau mai puțin îndepărtat ca animatoare într-un chat erotic. Monica Toader nu a confirmat, nici nu a infirmat fotografiile, desi nu prea ar fi avut cum să le infirme, după cum se vede.
Știți cum se spală de păcate târfele bucureștene? Când ies la pensie, adică 23-24 de ani, se urcă în tren, se mută în Timișoara, Oradea, Cluj sau Constanța și se fac fete cuminți. Își găsesc un papagal care să le ia de nevastă și uite-așa, devin doamne respectabile.
Se pare că Noră pentru mama a devenit metoda favorită de spălare a păcatelor în Rromânia. Citeşte mai departe »

Cică ăsta este noul model de pat ortopedic pentru bărbați în USA.

Revin, poate obsesiv, cu acest subiect, diacriticile.
De ce diacritice? Pentru că, în primul rând sunteți români, iar limba română este exprimată, în scris, cu ajutorul diacriticelor.

În al doilea rând, este vorba de ușurința în citire. De exemplu, pe arhiblog, găsești destul de des cuvântul țâță. Cum ai putea să faci deosebirea dintre țâță și tata? Sau v-ar place mai mult să scrie tzatza, ca la băiețeii și fetele de pe hi5.

Și hi5 mă aduce la numărul 3 din argumentația mea. Seriozitatea. Într-un fel privești un site care are diacritice și în alt fel citești un site plin de sh, tz, pentru că automat îl bagi în categoria `poopz allz` `kis alzz` `kthxbay`. Eu personal dacă găsesc un site nou, care are cele enumerate mai sus, probabil că a 2 a oară nu voi ai intra pe el.

Așa că nu mai stați pe gânduri, mergeți pe secărică.ro, luați-vă driverul de limba română, pentru că cel nativ din windows suxează intens (Ubuntu îl are, desigur, preinstalat și merge perfect), instalați-l și dați-i drumul la blogat.
Așa se fac banii din blog, scriind țâță la modul serios, cu diacritice.

Give it a try.

Dar nu asta e problema. Problema e că redactorii din ziare au pregătire şcolară la nivelul clasei 1. Nu se poate să ai o eroare de asemenea dimensiune.
Dragi ziarişti sportivi analfabeţi, pluralul de la MINGE ESTE MINGI. “Mingii” îl poţi folosi eventual în formularea “dungile mingii”, ale cui dungi, ale mingii.

În rest, puteam să-i batem pe francezi. Au jucat chiar slab. Nu că ai noştri ar fi fost cine ştie ce vedete.
Tot Banel…

În ultimele 2 săptămâni am făcut crize de nervi cu Windowsul. Ba se bloca, ba începea Firefoxul să mănânce 1235467897475 de mii de mega de RAM, ba pica placa wireless şi tot aşa.
Aşa că am luat decizia să încerc să schimb ceva şi mi-am instalat Ubuntu.

Impresii?
Mult prea tare. Nici nu se compară cu windows. Aero de la Vista e o mare minciună pe lângă şmecheriile din Ubuntu. Singură chestie e că la vista ai nevoie de 2 GB de RAM că să meargă acceptabil, iar la Ubuntu îmi merge perfect cu 1 GB.
În rest, exact că windows. Instalarea e mai simplă decât la XP, a durat 10 minute (am făcut-o în pauză la Portugalia-Turcia), nu ai nevoie de nici un fel de configurare ulterioară, îşi recunoaşte singurel toate driverele.

Probleme?
Câteva. Una din ele este că nu mă pricep şi îmi prind urechile din când în când.
Am buşit ceva şi nu îmi mai minimizează taburile în bară de start, ci dispar în neant, trebuind să le readuc cu alt+tab.
Nu ştiu cum să îl fac să îmi caute şi să se conecteze la alte reţele wireless decât cea setată manuală în network config.
Nu am reuşit să instalez modemul de la Vodafone pe el.

Dar sunt sigur că o să mă descurc. Oricum, merge de zbârnâie. Nici nu s compară la viteză cu XP.
Sper să nu mă enervez şi să renunţ. aş vrea tare mult să pot renunţă la micro$.

LE: Am rezolvat problema cu taburile. God, i’m good!

În săptămâna ce a trecut s-au întâmplat 3 lucruri care au dus pe culmi presă românească.

1. Europa a făcut mişto de noi, prin nişte caricaturi şi videouri, în care românii din străinătate sunt prezentaţi drept ţigani cu lanturi groase la gât sau cerşetori.
2. Ladislau Boloni a declarat că “Poporul român nu este din naştere curajos, îi lipseşte ambiţia şi se mulţumeşte cu puţin”
3. A început campionatul european

Cel puţin la punctul 1, a înnebunit rromania. Cum adică?? Noi suntem cerşetori?? Noi suntem reprezentaţi de ciorile cu 10 kile de aur la gât? În nici un caz. Bandele de cerşetori din Roma şi Paris, cei care trag de tine la propriu să le dai bani şi dacă nu o faci ai mari şanse să iei bătaie, nu sunt bande româneşti. Tigancile cu fuste înflorate care te înjură şi te scuipă dacă nu stai să îţi ghicească, nu sunt români. Hoţii, criminalii, violatorii, toţi Mailatii care au speriat Italia, menajerele care îi ucid cu sânge rece pe cei pe care îi îngrijesc, târfele din baruri care se vând pe 5 dolari, peştii lor, în nici un caz nu sunt români. Taberele de ţigani din Italia şi Spania, locuri în care mor oameni de cuţit sau ştreang, nu sunt româneşti. Sau dacă sunt, nu sunt reprezentative. Pe noi ne reprezintă Eminescu, Nichita, Enescu. Ţiganii şi cerşetorii nu sunt ai noştri. Protestăm ferm.

Altă inflamaţie pe degete a fost declaraţia lui Boloni. Boloni are 2 mari dezavantaje. E ungur şi e medic. Adică e un iredentist deştept, nu e un mingicar de rând, care se însoară în Argentina că să scape de Mafia din Bucureşti.
De ce s-a inflamat lumea? Că a declarat că poporul român nu este din naştere curajos? Aş putea să scriu sute de pagini de istorie în care să demonstrez că poporul român nu este curajos. Începând de la Decebal, istoria noastră a fost marcată de umilinţă. De ce germanii de exemplu îşi păstrează aceeaşi limbă aproape, ca acum 2ooo de ani? Şi ei au fost cuceriţi de români, că şi noi. Numai că la noi, femeile dace luptau cu pieptul dezgolit la unificarea limbilor, organelor şi obiceiurilor. Şi uite-aşa, din limba noastră dacica am rămas cu miere, brânză, viezure, iepure şi cu salutul “Wassup duck?”. În rest ne-am romanizat.

Restul istoriei? În afară de relative urme de curaj în lupte disparate, să ne gândim cine a inventat faza cu arderea recoltelor şi oravirea fântânilor. Ai noştri, cum venea câte unul să ne ocupe, cum fugeau în munţi, dând foc la recolte şi otrăvind fântânile. Luptă, noi? De ce, când mai bine îl înfometăm? A, că o să murim şi noi de foame după aia, e altceva. Mai bine mori de foame, mai scurmi în ţărâna după o râmă delicioasă, decât să mori de sabie. Şi aşa am “luptat” 2000 de ani. Iar acest minunat de curajos popor a dat conducătorii pe care îi merită. Toţi domnii şi voievozii români nu mai ştiau cui să închine ţările mai repede, pe bani buni. Ba la polonezi, ba la turci, ba la auto-strungari, noi tot timpul ne închinăm cuiva. Vecinii noştri în schimb, luptau. Sute de ani. Noi ne închinăm ţara, “că să fie linişte”. Scuza laşităţii.

Cât despre campionatul european, one word. Marfă. Au jucat nemţii aseară că extratereştrii. Iar Portugalia a arătat că o posibilă căştigătoare a campionatului european.

Toată lumea înjură noul City Park Mall. Că e o baracă jalnică, că e mizerabilă peste tot, că praful se depune în straturi dese peste tot, fără posibilitatea de a scăpa de el.

Totuşi, în fiecare zi e plin de cocalari, piţipoance, fetiţe de piar şi băieţei cu bani.
Ce fac ei în mall, în afară de a se holba la vitrinele cu preţuri exorbitante?

SE BAT PE MÂNCARE!

În fiecare zi, food courtul este plin. Cozi uriaşe la KFC şi McDonalds. Mâini hulpave se întind tremurânde după hamburgeri şi aripioare, curg zemuri din guri întredeschise aşteptând paharul plin de gheaţă, cu puţină Cola.

E foarte interesant de observat. De ce? Pentru că nu am văzut atâta îmbulzeală niciodată la McDonaldsul de la Delfinariu de exemplu.
Numai că acolo nu te poate vedea nimeni cum te dai tu mare ospătându-te dintr-un BigMac şi ar fi păcat.