De-abia am deschis blogurile şi feedreaderul şi deja m-am enervat.

VisUrat a scris despre cum domnul Urban i-a copiat articolele. Simplu, la obiect, însoţit de poză, pentru eternitate.
Un subiect controversat, plin de învăţăminte.

No, uite comentariu inteligent:

Ca tu nu il inghiti pe domnul Citadin, ata ete. Ca tu il acuzi pe domnul Citadin ca ti-a furat textele, e de inteles, avand in vedere afirmatia precedenta. Dar cum poti tu dovedi ca el cu buna stiinta te-ar fi plagiat? Faptul ca a copiat dintr-un articol care te plagiaza, nu inseamna ca si el te-a plagiat, atata vreme cat el a precizat sursa. Daca poti dovedi faptul ca el a fost autorul plagiatului, sau ca avea cunostinta ca articolul e un plagiat, abia atunci poti face afirmatii. Si daca tot vorbim de ilegalitati…tu platesti vreun ban la stat, reprezentand impozitul pe venit, pentru banii facuti cu blog-ul? Sau esti si tu un ilustru evazionist?

Comment by Claudiu — August 6, 2008 @ 3:41 am

Asta îl interesează pe domnul Claudiu, la ora 3:41 dimineaţa. Dacă bloggerii îşi plătesc impozitele la stat, cu sugestia pe sub mână ca de fapt ar fi nişte evazionişti.

Băi oameni buni, v-au luat banii minţile? Chiar credeţi că este aşa de uşor să faci bani din blog, încât vă ucide invidia? Faptul că alţii reuşesc într-un domeniu în care aveţi impresia că şi voi aţi reuşi, dacă vă puneţi mintea, vă face să innebuniţi de ciudă? Datul cu sapa vă ucide? Serios, nu reuşesc să înţeleg logica acestor afirmaţii.

Iar pentru curioşii care mor de grija blogurilor, da, bloggerii îşi plătesc impozitele. Ba chiar eliberează şi facturi.
Acum sunteţi mulţumiţi? Curiozitatea v-a fost satisfăcută? Puteţi merge să daţi la sapă uşuraţi?

CINSTIŢILOR!

Ieri am distrus toti boschetii de pe marginea trotuarului din faţa blocului. M-am zgâriat în sârmă ghimpată şi tufe de trandafir de mă dor toate alea. Acum mă duc să tai vreo doi copaci, că nu am loc de ei.

Şi uite-aşa, avem grijă de mama natură…

Voia nevasta să facă nuştiu ce salată. Şi zice “Hai în piaţă, să luăm legume proaspete”.
Şi ne ducem în piaţa din km4-5, să luăm la fată roşii de calitate.

Dar, în piaţă, mirare. Toate, dar absolut toate produsele, identice. Şi ca preţ, şi ca formă. Lucru, teoretic, imposibil. Mai ales că toţi te mint în faţă, că au marfă rromânească, fără E-uri. Până când a găsit nevasta un tip, care i-a explicat că absolut tot ce e în piaţa, de fapt este cumpărat de la en-gros, în general de la bulgari.

Atunci, unde sunt ţăranii noştri reali? Unde sunt adevăraţii PRODUCĂTORI rromâni? Păi nicăieri, pentru că pe nimeni nu mai interesează să vândă la kilogram în piaţă. Toţi vor să vândă cu tona, să iasă banul gros din prima.

În cazul acesta, de ce aş cumpăra de la aşa zişii ţarani? Preţurile sunt identice cu cele din hypermarket, ba poate în hypermarket e mai ieftin. La magazin am voie să îmi aleg ce fructe vreau eu, câte vreau eu şi de unde vreau eu, nu sunt condiţionat de cheful unuia şi altuia. Başca, mai ştiu că nu sunt furat la cântar.

Şi uite-aşa, vor ajunge ţăranii muritori de foame.
Până vor realiza ce trebuie de fapt să facă.

Tânărul Mage mă înjură delicat că nu sunt sufletist şi nu îmi pasă de bieţii ţărani sinistraţi. Să încerc să îmi explic poziţia, nu de alta, dar eu chiar sunt un tip sufletist.

Aşa că, degeaba mă consideraţi pe mine rău şi absurd. ASTA E ŢARA ÎN CARE TRĂIM. Aştia sunt oamenii din ea. E adevărat, există oameni şi acolo. Oameni adevăraţi, care luptă cot la cot cu jandarmii, care muncesc, care vor să facă ceva. Dar ei fac parte dintr-o comunitate. Dintr-o obşte. Nu ai cum trăi în afara obştii.

Şi atunci e obligatoriu să generalizezi.

Se apropie toamna şi cred că e pentru prima oară când mă bucur. Pentru că se apropie dead-line-ul dat soacră-mii, de rezolvare a problemelor cu apartamentul.

Şi dacă o cunosc, şi o cunosc, nu se va rezolva nimic, iar eu mă voi muta cu chirie, lăsând-o să se spele pe cap cu toate probemele.

M-am uitat pe siturile de imobiliare şi ceea ce afirmam acum câteva luni, mi s-a confirmat. Preţurile au stagnat. Au ajuns ca garsonierele în Vitan, în complexuri de locuinţe, să coste 60 000€.

Din fericire, încă nu m-a bătut soarele constănţean în cap atât de tare, încât să îmi fac rată la un apartament. Sunt şi voi fi adeptul chiriei, în detrimentul proprietăţii.
Dar când voi câştiga suficienţi bani din blog, o să-mi cumpăr proprietatea asta, să-i scuip seminţe în cap lui Virinel Columbeanu

Enel Dobrogea trece prin nişte transformări. Bune, după părerea mea. Faţă de anul trecut, când mai aveam un pic şi le dădeam foc, oamenii au început să se mişte.

În ce sens? Au început şi ei să emită facturi, o dată la două luni, deci, în sfârşit, pot plăti curentul prin internet banking.
Dar nu asta e faza tare.

Am fost azi să plătesc lumina. De obicei, acolo, lumea se calcă în picioare, zeci de cozi, care mai de care mai înghesuite, toţi transpiraţi, înjurând, încercând să se bage în faţă. Adică scenariul clasic al unei cozi rromâneşti ceauşiste. Scenariu întregit şi de prezenţa matusalemicilor supravieţuitori ai lui Gheorghe Gheorghiu Dej, cei pentru care viaţa fără o coadă ca lumea, nu există.

Intru eu azi, şi mă sperii. La case doar câte un om. Restul, aliniaţi pe lângă pereţi, înjurau în gura mare sistemul, UE, Enel, Băsescu.
Ce s-a întâmplat? S-a băgat un automat de bonuri. Intri, îţi iei bonul, aştepţi civilizat să apară bonul tău şi gata.

Credeţi că e bine?
Pe naiba. Vin mumiuţele, se duc, îşi iau bon, şi după aia ţuşti la coadă la casă. Coadă la care stăteau degeaba, pentru că are acces doar cel care are numărul de bon corespunzător. Şi urlete, scandaluri, cum, că eu am fost aici, dumneata îndrăzneşti să te bagi în faţa mea, animalelor. Degeaba le explica tipa de la case că incă nu le-a venit numărul, nu, că ei doar plătesc, nu au nevoie de număr. Şi dă-i, şi înjură, şi transpiră, şi blesteamă. Desigur, fără sens, pentru că tot când le-a venit rândul au intrat.

Lângă mine, două doamne, a căror vârstă combinată probabil că l-a prins pe Tudor Vladimirescu:

- Ei doamnă, ne-au luat totul nenorociţii ăştia. Ne-au luat până şi cozile. Aşa suntem noi rromânii, proşti. Nu ştim să păstrăm lucrurile bune. Stăteam toţi frumos la coadă, care cum ajungea, plătea, nu era ceartă, nu era scandal. Eh doamnă, ce proşti suntem noi, rromânii…

Le-am privit, m-am scărpinat în cur şi am plecat.
Reminiscinţe.

Toată lumea mi-a făcut capul mare că micii de pe Dealu` Negru sunt cei mai buni, că i-a lăudat şi Ca$$a Loco, că sunt mari, că sunt ieftini, că sunt un Sfânt Graal al micilor.

Aşa că ieri ne-am oprit pe Dealu Negru şi ne-am luat mici.
În primul rând, nu sunt ieftini deloc! 25 000 de lei micul e ENORM! Adică eşti undeva în câmp, pentru numele lui dumnezeu, nu pe plaja din Mamaia! Mănânci printre tiruri şi aro-uri care trag remorci de fân, nu pe şezlong la Monaco.

În al 2 lea rând sunt NAŞPA. Plini de zgârciuri, nasoi la gust. Niciunul dintre noi nu a reuşit să mănânce. Bine, am mâncat eu, dar eu eram şoferul şi crăpam de foame. Dar, drept consecinţă, m-a apucat burta la prima benzinărie din Piteşti, unde, drept consecinţă, le-am blagoslovit buda cu o urmă din Arhi.

Aşa că micii de pe Dealu Negru sug. La greu.

De câteva luni nu îmi mergea indicatorul de benzină din bord. Tot de câteva luni, mai precis de când a luat nevasta permisul, aveam balamaua de la uşă ruptă.
Am zis că dacă tot pornesc la drum lung, spre cununia finilor, să îmi repar aceste micuţe hibe.

Aşa că, cu sudură de autogen la portieră, demontat bordul la maşină şi reparat ceasul, 60 de lei.
Dacă avea Kia C’eed…cred că mă costa mai mult.

Bine, mai e şi chestia că dacă aveam Kia nu mi se rupea balamaua, dar astea sunt doar detalii

Noi masuri de securitate introduse de Raiffeisen Bank. Prin aceasta noua metoda de verificare a conturilor Raiffeisen Online, securitatea a crescut vizibil. Va rugam deschideti mesajul din fisierul atasat email-ului pentru a aplica pentru noul program de securitate.
————————————————-
© Raiffeisen Bank 2008

Iar în interior, desigur, un fisier html care îţi cere datele de pe card.

NU VĂ DAŢI DATELE DE LA CARD NIMĂNUI!
Niciodată banca nu vă va cere PIN-ul.

Sunt interesante datele din fisierul html.

img border=”0″ src=”http://207.44.143.201/~test/banner.JPG” width=”941″ height=”97″>

Deci, ce este pe serverul de pe acest IP?

Iarăşi a început sufocarea. Traficul a devenit infernal. Dacă vrei să pleci din oraş, nu ai nici o şansă. Cozi kilometrice de maşini se întind pe drumul spre Vamă.

Iarăşi nu se mai respectă nici o lege de circulaţie. Schimbări bruşte de bandă, accidente peste accidente, idioţi opriţi în stâlpi pentru că aveau 130 la oră în oraş.

Iarăşi este mizerabil oraşul. Jegul a început să ne inunde, fără discriminare. Coşurile de gunoi plâng, goale, mormanele de hârtii şi ambalaje care se strâng SUB ele. Plaja este plină de ambalaje de shaorma, sticle de cola la 1 litru, sticle de bere, hârtie igienică folosită, prezervative, căcaţi.

Iarăşi marea este inundată de gunoaie. Nu ai cum să faci o baie fără să te agăţi într-o punga, fără să calci o sticlă sau să te înfăşori în resturi menajere. Desigur, şi nelipsiţii căcaţi.

Motivaţia?
Au venit bucureştenii la mare.
Mergeţi mă şi la bulgari, să îi fericiţi şi pe ei, că pe noi ne-aţi dus pe cele mai înalte culmi.